Elaborat cu mai bine de un deceniu inaintea actualei campanii anticoruptie din Romania, articolul domnului Prof. Matasa contine principii demne si azi de toata atentia. ( Foto: Laurentiu Fulga - Vicepresedinte si purtator de cuvant al Partidului VERDE alaturi de Prof. Claude Matasa.) Este evident ca evenimentele sunt accelerate implicit de conjuncture, uneori fiind infirmate si cele mai pertinente prognoze. Dincolo de toate acestea, analiza Prof. Claude Matasa ramane o lectie: pentru ca in sperantele de acum ale Romaniei exista multe neimpliniri care se descifreaza sau se regasesc explicit in textul de fata.

...

Nu sunt un literat, predicator sau politician, ci doar un inginer care, muncind cu sarguinta opt ore pe zi, a ajuns independent ca sa munceasca acum saispezece. Facand parte din cele 12 milioane de romani care traiesc in afara tarii, si stiind ca idealismul este invers proportional cu distanta de obiect, mi-am permis in cele ce urmeaza sa fac unele legaturi, nu numai cu mintea, dar din pacate si cu sufletul, intre cauza si efect.

Bazate pe informatii accesibile oricui in USA (ziare si Internet datand din prima jumatate a anului 1998), aceste legaturi sunt la indemana oricarui investitor care cauta sa stie cate ceva despre sansele viitorului sau plasament intr-o tara care ii este straina.

Din dorinta de a evita sugestii politice, ma voi limita doar la cele de conduita, ultimele fiind bazate pe o experienta de aproape treizeci de ani de traire in capitalism, confruntand trusturi gigantice in fata televiziunei nationale.

Contactul meu cu tara a fost continuu, trecand in afara cursurilor universitare si prin avatarurile infiintarii unui SRL mixt. Preocuparea nu-mi este noua: in 1995 am sustinut lucrarea "De la contacte, la contracte" in cadrul congresului anual al Academiei Romano-Americane la Reno, Nevada, reluata in parte sub titlul "De ce romanii obtin cu greu contracte" in Curierul Romanesc, Nov-Dec. 1997.

Deoarece francezul sustine ca un om instiintat face cat doi, ma voi folosi cu durere de bisturiu si nu de paliative. Sunt bucuros sa arat ca aceasta atitudine a fost apreciata ca utila, desi cele spuse nu puteau conveni nimanui, de insusi conducatorul delegatiei economice romane la mentionatul congres, academicianul N. N. Constantinescu.

Care sunt exigentele autoritatilor straine fata de tara?

Banca Mondiala a recomandat solicitantilor romani "Cresterea ponderii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii in economie, crearea unei noi culturi antreprenoriale, dezvoltarea clasei mijlocii ca factor de stabilitate sociala si politica. Rolul guvernului va trebui sa se limiteze la elaborarea politicii si strategiei sectoriale, intervenind doar la inlaturarea obstacolelor din calea fortelor care actioneaza pe piata si asigurand concurenta libera si echitabila".

Dupa vizita sa recenta la Washington, ministrul de externe al Romaniei, dl. Andrei Plesu, a aratat ca a primit semnale ca "foarte multe depind de noi, de realitatile interne, de privatizare, de armonizarea legislaturii, de felul in care reactionam fata de investitorii straini". La randul sau, ambasadorul SUA in Romania, dl. J. Rosapepe, a aratat ca birocratia trebue redusa, iar coruptia, contrabanda si exportul ilegal de armament combatute.

Desi la nivelul relatiilor internationale nu se pot face recomandari morale, din cele de mai sus se poate desprinde concluzia ca cele ce se intampla la noi nu sunt apreciate ca decurgand normal.

Moralitatea in Romania de azi

Pare ciudat, dar cu unul dintre aspectele moralitatii, Romania sta... deosebit de bine, daca ne luam dupa asteptarile celor din Vest. Ma refer nu la libertatea cuvantului si a presei, ci la libertinism si la moravuri, ultimele fiind reflectate intr'o serie de ziare precum "Infractorul", "Prostitutia", etc. Desi si acestea rod structura morala a populatiei, schimonosind sufletele, acest tip de abateri se petrec intr'un cadru intim si ca atare sunt mai putin importante de cat cele care afecteaza o intreaga natiune.

In cele ce urmeaza voi incerca sa redau modul in care apare moralitatea romanilor celor de peste hotare, subliniind aspecte de care diaspora se izbeste din pacate prea des.

Infractiunile

Inca de multi ani au devenit celebrii mancatorii de lebede de la Viena sau avansatii spargatorii de banci din Germania. La acestia s-au adaugat anul acesta cei ce au reusit sa determine inlocuirea armelor usoare ale politiei din California cu altele, ale caror gloante pot patrunde prin vestele antiglont.

In ceea ce priveste tara, Financial Times din Iunie 1, 1998, arata ca ministerul de externe al Marii Britanii a atentionat calatorii asupra "talharilor inarmati cu cutite" care impanzesc Bucurestiul si Constanta. Stiri recente arata ca bandele folosesc mijloace moderne de transport precum si telefoane mobile, atacand sistematic satele din sudul tarii. Dealtfel, statisticile arata ca numai in cursul anului 1997, si numai in Bucuresti, s-au savarsit peste 38.000 infractiuni.

Drogurile

In Bucuresti, este greu sa nu observi "aurolacii" vagabondand prin centrul orasului: dupa parerea doctorului C. Bengescu, seful sectiei "Toxicomani" de la spitalul Al. Obreja din Bucuresti, romanii au depasit faza in care foloseau droguri usoare, si in curand vor depasi tarile cu "traditie". Conform saptamanalului francez VSD din 27 Mai '98, Romania a devenit un depozit de droguri, iar tendinta se accentueaza: din cele 500 camioane care trec prin vama Nadlac, doar circa 6 pot fi inspectate cu adevarat.

"Barbatia politica". La "nivel inalt", conform cuvantarii lui V. Ciorbea la demisia sa ca prim ministru, asa zisele "manifestari ale 'barbatiei politice' sunt smecheria, excrocheria, santajul, lipsa bunului simt si imbogatirea peste noapte in detrimentul concetatenilor". (Ultima a fost botezata cu mult aplomb de catre Gheorghe Constantin Paunescu drept "inginerie financiara...")

Investitorii obisnuiti cu tranzactiile din Vest sunt ingroziti de coruptia intalnita in Romania.

"The Economist" considera ca birocratia de tip comunist din tara este la fel de corupta si de rezistentala schimbari ca intotdeauna, si ca o buna parte din veniturile guvernului intra in buzunarele unor oameni de afaceri bine infiltrati. Tratand si cu alte tari din Est, strainii se obisnuiesc incetul cu incetul cu mita si ciubucul. Conform articolului lui C. Nistorescu (Meridianul Romanesc, Mai 14), in Romania s-a atins insa apogeul: nu numai ca platesti, dar "ramai si cu buza umflata".

Acuzatii deosebit de grave ating nu numai pe cei demai jos, ci si varfurile: pe tapet sunt cele legate de afacerea tigarilor de la Otopeni sau de mituirea fostului ministru al finantelor sau a presedintelui Comisiei de Control SIE. in decembrie 1997, presedintele tarii a aratat ca "Marii corupti au avut indarat marii corupti ai statului. Ei le-au acoperit urmele si le-au permis toate ilegalitatile...

Vreme de sapte ani, avutia nationala a Romaniei a fost jefuita si o parte a economiei a fost distrusa. O asemenea drama nu ar fi fost posibila niciodata daca multi dintre cei care au condus statul roman timp de sapte ani nu ar fi fost complici directi sau indirecti ai acestui mare jaf , daca ei nu ar fi favorizat marii infractori, tradand interesele fundamentale ale tarii.

Toleranta fata de abateri

Vorbele "dupa fapta, si rasplata" suna astazi mai degraba ca o felicitare pentru o lovitura reusita. In afara nenumaratelor "strecurari" pe langa justitie, unele abuzuri au devenit legiferate. Astfel sunt retinerea proprietatilor particulare de catre stat in ciuda anularii legii date in timpul lui Gh. Dej si decurand adoptata lege care transforma chiriasii in proprietari, in detrimentul proprietarilor de drept. Rezolutia EC 1123 recomanda "restitutio in integrum", iar comparatia cu Bulgaria arata ca retrocedarea se poate face fara turburari. Nu trebue uitat ca regimul proprietatii este esential pentru investitor!

Acapararea bunurilor altora a fost adoptata chiar si de biserica nationala. Astfel, in ciuda parerii conducatorului principalului partid de guvernamant ca "Biserica nu se rezuma la cladiri, ci la o anumita tinuta in spiritul lui Iisus", bisericii Greco-Catolice nu ii sunt restituite bisericile luate cu forta de comunisti.

In astfel de domenii, dreptatea poate fi obtinuta se pare doar peste hotare: pentru a fi compensata pentru sechestrarea mai de demult a unor monede, o centenara a trebuit sa castige procesul la Curtea Europeana de la Strasbourg. In ceea ce priveste coruptia, Comitetul National de Lupta impotriva Coruptiei a fost descris ca nefacand mai nimic si ca atacand doar cazuri minore. Unui Miron Cozma, implicat in mai multe delicte, i s-a aplicat o pedeapsa derizorie. T

oate acestea nu sunt de mirare avand in vedere declaratia facuta de procurorul general al Parchetului Curtii Supeme de Justitie inainte de a-i fi expirat mandatul. Astfel, Sorin Moisescu a aratat ca politicienii se amesteca curent in treburile Justitiei, si ca atat fostul procuror general cat si politia au blocat intentionat dosare pentru a-i scapa pe infractori de pedeapsa.

Daca astfel stau lucrurile in domeniul penal si civil, este normal ca problemele doar de morala sa nu joace vreun rol. Proclamatia de la Timisoara a fost facut uitata, iar in cadrul structurii puterii s-au facut doar schimbari cosmetice. Preotii care au colaborat cu securitatea, unii fiind trimisi in strainatate pentru studii, isi continua nestanjeniti si astazi activitatea atat in tara cat si in diaspora. Diplomatii din timpurile vechi au devenit acum "de cariera": "La vremuri noi, tot noi".

Unii din cei condamnati politic de Ceausescu au ramas si astazi condamnati, iar cei care au indraznit sa se atinga de vilele celor puternici au fost inlaturati. Pentru insusi presedintele PNTCD nu a fost important faptul ca directorul SIE a fost informator al securitatii, iar pentru un consilier prezidential "morala absoluta este propovaduita doar de comunisti".

In treacat, se vede ca lozinca ultimilor, precum ca moral este numai ce este de folos clasei muncitoare, s-a transformat treptat in "moral este ceea ce este in folosul meu". Incercarile de a ascunde cele de mai sus nu pot sa duca  departe pentru ca, asacum bine spunea W.S. Boroughs, faptele nu inceteaza sa existe doar pentru ca sunt ignorate..

Favoritismul

Nepotismul continua sa se practice cu fervoare, in ciuda ororii inspirate de clanul Ceausestilor. Sub ochiul binevoitor al autoritatilor, intreprinderi au fost aduse la faliment pentru ca acestea sa fie apoi cumparate pe nimic: afacerile pe pielea statului au mers pana la vanzarea unei parti a flotei acestuia. Adesea, activitatea in cadrul unor partide este recompensata din avutul statului, iar cea mai mica atingere a intereselor celor puternici este sanctionata prin sabotaj si amenintari.

Deoarece chiriile nu s-au schimbat din 1973, pentru o intreaga vila continua sa se plateasca sume derizorii. Aceasta atrage, dupa parerea celor care se ocupa cu mentinerea cladirilor, nu numai degradarea continua a acestora cat si aspectul neplacut al oraselor. Care este explicatia acestei decaderi? In nadejdea de a se gasi un leac, s-a incercat adesea sa se determine radacinile acestei pervertiri evidente a spiritului traditional romanesc. Dupa M. Moisin (Cuvantul Romanesc, April 1998), tot ce se intamplain Romania din 1989 incoace este doar "O lucratura din afara tarii, din Est, pentru a se opri aderarea la organizatiile occidentale.

Foto: Mihaela Moisin, Ion Gherghina, Prof. Dr. Claude Matasa, Prof. Dr. Tiberius Cunia, Marilena Albulescu, Petre Albulescu

Astfel sunt conflictele inter-etnice, dezbinarea exilului, conflictele inter-confesionale". Presedintele tarii nu situeaza insa focarul in afara: "La originea conflictelor inter-etnice, dar mai ales ca o conditie "sine qua non" a perpetuarii si acutizarii lor, sta existenta unor grupuri importante si solide economic pentru care nu exista alta solutie de supravietuire decat haosul, crima si moartea", a aratat domnia sa la un seminar NATO care a avut loc la Viena.

De aceiasi parere este si C. Nistorescu (Meridianul Romanesc, 2-11 Iunie) care sustine ca forte coerente si puternice se hranesc cu insatisfactiile populatiei si cu isteriile presei, fiind gata sa-l impinga pe Emil Constantinescu spre punctul critic al mandatului sau. Dupa A. Serban (Meridianul Romanesc, 8 Mai), cancerul moral al prezentei generatii este cea mai dezastruoasa consecinta a comunismului.

La un nivel mai coborat, o parere de... specialitate este data de generalul. V. Ardeleanu, seful politiei Capitalei (A. Marinescu, in Luceafarul, Iunie): "Cauzele care duc la cresterea accelerata a infractionalitatii se afla in conditiile socio-economice, lacunele legislative, insuficienta structurilor economice.

Pentru a scapa de probleme, este necesara o legislatie coerenta si foarte ferma, nu doar de politisti. Poate si mai apropiat de adevar este raspunsul dat de consulul general al Romaniei la Los Angeles, Dr. Nicolae Constantinescu (Meridianul 19 Iunie '98): "in Romania, simpla supravietuire i-a indepartat pe oameni de moralitate, obicei de care nu se mai pot debarasa... Dupa ce s-au pierdut 50 de ani in imoralitate, daca in Romania nu se incepe educatia morala si respectul pentru un stat de drept, suntem sortiti pieririi".

Urmarile

In vremurile vechi, Dumnezeu pedepsea abaterile de la morala prin foc si para sau prin transformarea locuitorilor oraselor pacatoase in piatra. in lumea sofisticata de astazi, pedeapsa este in parte aplicata de partenerii "satului global" in care astazi traim.

Repercursiuni morale

Conform articolului inainte mentionat din "The Economist", guvernul roman este heterogen iar actiunile sale sunt incoerente: "Taranistii vor continua sa-i deteste pe Social Democrati pentru legaturile acestora cu comunistii; Social Democratii ii dispretuesc pe Crestin Democrati ca pe niste taranoi fara minte, iar taranistii se urasc atat intre ei, cat si pe toti ceilalti la un loc". Conform ziarului Universul din 12 Iunie '98, "luptele de guerila din interiorul conventiei democrate, tocmai cand Romania este la marginea prapastiei, fac ca atat NATO cat si Europa Comuna sa nici sa se mai uite la Romania".

In aceste conditii, nu este de mirare ca tarile din vestul Europei iau masuri care impiedeca accesul, si uneori chiar trecerea celor cu pasaport romanesc pe teritoriile lor. De curand, pana si avionul prezidential roman a fost sechestrat, fie si pe scurt timp, pe aeroportul din Quebec. Fata de ce alta tara s-ar mai fi procedat astfel? La fel de "imbucuratoare" a aparut vestea ca, in sfarsit, Romania a iesit de sub monitorizarea speciala a Consiliului Europei...

Repecursiuni ecomomice

Ca urmare a lozincei de mare succes "Noi nu ne vindem tara", capitalul strain s-a indreptat in mare parte catre alte tari: volumul total al investitiilor americane in Romania este sub 400 milioanede dolari, pe cand cel din Ungaria este de 6.2 miliarde. Aceasta se petrece astazi, cand, printre nenumarate alte investitii, pana si Rockefeller Center din New York, simbol national american, a fost cumparat de japonezi.

Intr-un comentariu privind indicatorii economici ai Romaniei pentru primele luni ale anului 1998 se arata un deficit al balantei comerciale de peste 600 milioane de dolari si o prabusire atat a productiei industriale, cat si cea a cererii interne si a puterii reale de cumparare. W. H Lang, cunoscut analist al Europei de Sud-Est, considera ca Romania pierde zilnic 23 milioane de dolari prin simpla sa inactivitate pe plan industrial. Piata de capital a inregistrat o scadere fara precedent, ca si cifra de afaceri a intreprinderilor de comert cu amanuntul sau vanzarea de produse textile, mobila si aparate electrice.

Eforturile statului de a diminua somajul, in timp ce toti indicatorii sunt in minus, sunt laudabile dar nu si productive (Universul, 12 Iunie). Productia industriala a scazut cu 19.8% fatade cea din ianuarie '97, exportul de marfuri cu 3.6% iar putereadecumpararecu22%. in plus, multi investitori straini au plecat desgustati deoareces'auincrezut in promisiunile de reforma ale guvernului si au cumparat actiuni la preturi tot mai mari, ca apoi sa piarda. Prin participari arbitrare ale celor din tara, numite curent "diluari", protectia actionarilor minoritari a devenit iluzorie...

Actiunile au scazut dramatic: numai in domeniul chimic, pe care-l mai urmaresc, Azomures a coborat din 1997 pana-n mai 1998 de la 5700 lei la 700, iar Oltchim de la 6000 la 400 lei. Tranzactiile au scazut la jumatate fata de anul trecut, iar Fondul Monetar International refuza sa mai ajute Romania. Ca urmare, atat importanta agentie de evaluare Standard & Poor's cat si publicatia Thomson Bank Watch au revizuit, desigur in jos, calificativul de risc pentru Romania, transmitand un semnal clar investitorului: nesiguranta.

Desi pe deplin constienti de aceasta imagine, multi dintre cei care au puterea nu actioneaza deasupra intereselor lor directe. Astfel, Adrian Nastase arata de curand ca violenta luptei dintre partidele din tara ingrozeste investitorii...

Ce se mai poate face ?

Dupa parerea consulului N. Constantinescu, citat mai sus, ceea ce a facut trainicia Americii este respectul sacrosant acordat proprietatii. Oamenii trebuie educati in sensul unei vieti care sa le aduca prosperitate in conditiile respectarii legilor...

Din pacate, cel mai lovit pare tineretul, care apare blazat si resemnat: putini mai au principii, si mai putini cred in utilitatea acestora sau in integritatea celor care-i conduc. Ceea ce se vede in jur nu este deloc de natura sa-i atraga, ceea ce le explica puternica lor dorinta de a-si parasi tara. Remediile apar clar din momentul in care lucrurilor li se spune pe nume.

Foto: Silviu Dumitru - Secretar General al Partidului VERDE si Prof. Claude Matasa, Florida, SUA

Un timid inceput a fost facut in cadrul seminarului "PNTCD in pragul mileniului trei" cand fostul prim ministru si actualul vice presedinte al principalului partid de guvernamant, V. Ciorbea, a prezentat o analiza a greselilor facute. Dupa parerea sa, acest partid s-a lasat antrenat in situatia de a i se atribui refuzul reformei morale a societatii romanesti pentru care s-a pronuntat intotdeauna, compromitand astfel modelul crestin democrat. In mod gresit partidul sau a admis respingerealegii privind incompatibilitatea participarii demnitarilor in agentiile comerciale; amanarea legii accesului la dosare, a restructurarii serviciilor secrete si a luptei impotriva coruptiei si crimei organizate.

Principiile PNTCD, precum dreptatea sociala, patriotismul luminat, morala crestina si democratia pentru toti, par sa fi fost suspendate in ceata unei confuzii generale, iar compromisurile in favoarea intereselor altora, sau a intereselor personale au fost inacceptabile.

Eforturile apar inutile, atata timpcat unii politicieni nu-si desfasoara activitatea intr-un sistem ordonat, guvernat de morala si bun simt. Politicienii nu pot determina reforma economica, sociala, legislativa si institutionala fara sa se auto-reformeze moral". Ca o societate sa se purifice moral, trebue sa fie, macar in partea ei de varf, mult mai curata.

Mai mult decat oricand, romanii au nevoie de repere de moralitate, si asta intr-o vreme in care modelele sunt tot mai greu de gasit. Romania a dat multi oameni de seama, si acestia nu au putut dispare cu totul. Fiind insa dificil sa ramai moral si sa ajungi si la varf, eforturile pentru ca acestia sa fie gasiti, recunoscuti si apoi impusi sunt deosebit de mari. Daca insa fiecare si-ar da concursul, lucrurile s-ar putea schimba. Intr-un discurs ramas celebru, J.F. Kennedy si-a indemnat concetatenii sa nu se intrebe ce poate face America pentru ei, ci ce pot face ei pentru America.

In Romania de astazi ceea ce lipseste din plin este integritatea. N. Iorga spunea pe drept cuvant "Inteligente avem destule, dar caractere prea putine".... Cati au indraznit sa clarifice lucrurile si sa adopte o pozitie morala asumandu-si responsabilitati, precum a facut-o mitropolitul Banatului, Nicolae Comeanu ?

Cei care ar trebui sa faca o actiune similara ar trebui sa rupa odata si pentru totdeauna cu trecutul, tinand seama ca urciorul nu merge de multe ori la apa si ca amanarea repararii greselilor ar putea sa le creasca acestora importanta.

Celor ce detin puterea trebuie sa li se aminteasca faptul ca neutralitatea este o expresie a slabiciunii, si ca autoritatea neintovarasita de responsabilitate nu poate duce decat la insucces. Puterea a fost de mult comparata cu un drog: Lincoln spunea ca aproape toti pot face fata necazurilor, dar daca vrei sa incerci unuia caracterul, da-i putere.. .

Ajuns presedinte, Washington isi dorea suficienta tarie si virtute pentru a-si pastra ceea ce el considera drept cel mai de invidiat titlu, acela de om onorabil.

Cei care trec prin incercari datorita vremurilor sa nu dispere, ci sa-si aduca aminte de sfatul evanghelistului Matei: "Bateti, si vi se va deschide". Dupa Emerson, cel care sta pe pernele avantajelor se simte tentat sa adoarma, pe cand cel hartuit este obligat sa-si exploateze din plin calitatile. Dupa Platon, necesitatea este mama inventiei: romanul a fost intotdeauna recunoscut ca descurcaret, si aceasta se poate face si in cadrul respectarii legii si a moralei.

O buna parte din dificultatile intampinate in viata sunt de natura subiectiva. In afara faptului ca timpul schimba lucrurile, omul trebue sa se schimbe si el insusi. Aceasta schimbare este cu atat mai grea cu cat se spune ca nu exista o inchisoare mai severa decat cea a propriei minti. Se pare ca este tot atat de greu sa lupti impotriva unui inamic care-si are deja avantposturile in mintea ta, cat este de a incerca sa descoperi pamanturi noi fara sa consimti sa te indepartezi de tarm.

In ceea ce priveste moralitatea, nu pot decat sa inchei aducand aminte de cuvintele a doi filozofi, unul englez (J. Locke) si unul roman (S. Mehedinti):

"Celui care ar vrea sa aiba o deplina intelegere a ceea ce este moral nu pot decat sa-i recomand Noul Testament"

"Crestinismul nu este o confesiune oarecare, ci e formula etica cea mai deplina in toata dezvoltarea omenirii de pana azi, si cea mai sigura temelie pentru progresul individual si national".

(fragmente din comunicarea tinuta in cadrul Congresului Academiei Romano-Americane, Reno, Nevada, 1995)

www.matasa.net

Reputat om de stiinta, dl Claude G. Matasa este in acelasi timp si un redutabil on de afaceri. In Hollywood, Florida, a infiintat o originala firma pentru ortodontie (Ortho-Cycle). In cele ce urmeaza, dl. Matasa se prezinta ca un analist excelent, obiectiv si realist si, in pofida distantei care-l separa de Romania, un cunoscator profund al relitatilor din tara. Sistematic si decis, iata-l structurandu-si analiza pe cateva directii:

JUSTITIA. Izvorul legilor din Romania a fost criticat ca o incercare de a se face capitalism pe baza comunista. O parte din legile care au decurs din Constitutie, ca si cele adoptate mai tarziu, s-au dovedit inadecvate atat pentru perioada de tranzitie, cat si pentru cea de regim normal.

La randul ei punerea in aplicare a legilor de catre un personal care a fost educat ca tot ceea ce este in folosul clasei muncitoare este moral si bun, duce la probleme. Cei care ar trebui sa aplice legea sunt venali: conform ziarului Adevarul, in primele 6 luni ale anului au fost judecati 174 de gardieni pentru infractiunile savarsite.

FURTUL. Sustragerea din avutul public sta la baza multor imbogatiri peste noapte. Din 3800 de anchetati pentru furt, 400 fac parte din conducerea intreprinderilor de stat (Lumea libera, iulie 15, 1995).

Procesele dureaza mult, si o parte din cei prinsi asupra faptului au fost lasati in libertate. Contrabanda este considerata ca normala, riscul fiind minim datorita mituirii granicerilor.

CORUPTIA. Mita favorizeaza evaziunea fiscala, monopolizarea economiei de anumite clanuri, acceptarea de licitatii incorecte, favorizarea ilegala a investitorilor locali (fratii Paunescu). Birocratia cere un numar mare de aprobari, peste care se poate usor trece daca se cunoaste “omul potrivit”. De straini insa, mijlocitorii se feresc: acestia de multe ori nu inteleg de ce sa dea ceva in plus pentru ceva care li se cuvine. Daca un intreprinzator particular are un contract cu o intreprindere de stat si acesta nu este respectat, actionarea in justitie nu-i poate aduce castig datorita inflatiei, timpului scurs si eforturilor care trebuie facut intr-o tara straina. Pentru roman, este mult mai rentabil sa fie mituit directorul intreprinderii de stat sau autoritatea in cauza. Multora dintre functionari li se pare chiar normal sa perceapa  o “dijma”.

FAVORITISMUL DESCHIS. Oferta firmei Mariott pentru cumpararea unui hotel a fost respinsa, desi era cu 20% mai ridicata fata de cea locala. La autoturismele Cielo s-au micsorat taxele special pentru tipul de vehicule respectiv, prejudiciind ceilalti importatori. Intr-un conflict cu statul, particularul are putine sanse de castig, este amanat, i se cer expertize costisitoare. Strainul este si mai dezavantajat, cerandui-se plata in valuta. Chiar daca castiga, acesta oricum pierde datorita deva- lorizarii in decursul timpului a sumei in cauza (inflatie 30%). In SUA legea prevede licitarea prin oferte in plic inchis, in numar de cel putin trei.

LIPSA DE  INTERES. Exista o masa mare care a fost obisnuita, fara voie, sa profite de avantajele sistemului comunist, ca salarii se subzistenta asigurate (“Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca neplatesc”). Daca o intreprindere de stat are o pierdere, aceasta nu afecteaza directorul decat marginal: “Turcul plateste”. Fenomenele de parazitism sunt deseori insotite si de revendicari sociale, care sunt satisfacute de guvern pentru a evita tulburari.

NESERIOZITATEA. Astazi se spune una, maine se face alta. (Cazul cu contractul Chimimport “l-am dat afara!”. Cazurile cu microscopul IOR, cu Miraj, Ionescu Muscel, Valentin Mocanu.) Incalcarea contractelor este greu de sanctionat si necesita personal local ,”descurcaret”.

LIPSA DE EXPERIENTA. Pana acum cinci ani, economia de piata era cunoscuta ca o conceptie falsa, indreptata impotriva poporului. La inceput, nu existau specialisti, legi potrivite sau organe sa le aplice. Multi dintre cei din tara intampina si azi dificultati in a se acomoda cu noua orientare. Multe cadre din Intreprinderile particulare trebuie sa-si insuseasca intr-un scurt timp un bagaj de cunostinte tehnice, financiare si legale care se mareste pe zi ce trece.

Se simte lipsa “ordinului de  sus”: oamenii s-au dezobisnuit sa aiba initiative. Putini sunt aceia care invesctsc in activitati productive, mai riscante: favorita este mutarea marfurilor, comertul. Lipsa de politete a vanzatorilor, indiferenta personalului de serviciu, aerul de superioritate al slujbasilor publici pot fi remediate ades doar prin bacsis sau mituire. Nu am sa citez varianta dura din USA a indemnului lui Gandhi: A customer is the important visitor on our premises. He is not dependant on us. We are dependent on him. He is not an interruption on our work. He is the purpose of it. We  are not doing him a favorby serving him. He is doing us a favor by giving us a opportunity to do so.

MIZERIA POPPULATIEI. O calatorie in India nu tihneste turismului sensibil. Romania merge din pacate pe aceasta cale. Salariile si pensiile nu tin pasul cu pretul pietei. ªomerii se inmultesc.Cea mai mare parte din marfa ieftina, adusa in special din Turcia, este fie nevandabila in alte tari, fie rebut. Orasele sunt neintretinute, iar gunoaiele se tot aduna.

PRIVATIZAREA INTREPRINDERILOR. Pana de curand, economia romana era puternic centralizata. Guvernul a cautat sa scape de o parte din unitati, distribuind actiuni (cupoane) asupra intreprinderilor de stat, repetand pilda Cehoslovaciei. Dezavantajul este ca acest bucati de hartie formala nu stimuleaza simtul de proprietate sau de responsabilitate. “Certificatul de proprietate” decernat tuturor alegatorilor este considerat ca un simplu act propagandistic.

In afara acestora exista actiuni care in viitor vor fi vandute la bursa. In multe cazuri, actionarii privati nefiind nici cunoscatori si nici interesati, acestea vor ramane nevandute, deci la mana statului. Se preconizeaza ca la sfarsitul procesului de privatizare, circa 70% din economia nationala va ramane tot in proprietatea statului. Insasi cea mai mare banca din tara, Credit Bank, are sau a avut capitalul de stat in proportie de 2/3. Toate acestea au determinat cotidianul Independent  sa scrie ca privatizarea in Romania este o gluma!

Justificarea este ca prin aceasta se evita, macar teoretic, vinderea acestora la un pret prea mic si ajungerea acestora in mana strainilor sau mafiilor. Aceasta nu sta in picioare, de vreme ce strainii   care investesc, nu pot  sa aiba un cuvant greu in ceea ce priveste conducerea, prin lege fiind limitati la 49% din capital.

Intr-o carte pe care am publicat-o acum treizeci de ani in Romania, Franta si SUA, aratam avantajele colosilor industriali: investitie specifica mica, concentrare, combinare, utilizarea optima a materiilor prime si intermediare, terenului, utilitatilor, controlului poluantilor. Toate acestea sunt valabile doar in contextul unei piete asigurate si protejate. Astazi insa, lipsa de competitie si asigura- rea cu materii prime au disparut, si intreprinderea mica are mai multe sanse de supravietuire. Peste 400.000 de intreprinderi mici folosesc aproape jumatate din forta de munca a tarii. Inflexibilitatea si necesitatea ca intreprinderile mari sa functioneze aproape la capacitate intr-o lume capitalista a devenit o povara: majoritatea supravietuiesc doar datorita electoratului care este interesat sa le
mentina.

P.S.: Se intelege ca textul dlui Matasa a fost elaborat inainte de debutul perioadei dure a reformei in Romania (lichidarile). Dincolo de aceasta conjunctura, principiile continute in text raman demne de toata atentia.

Comments (0)